In aceasta saptamana autoritatile romane au raportat o “victorie” de zile mari - cu 800.000 de lei noi au reusit sa rascumpere patru bratari dacice din aur, furate in 2001 din situl arheologic Sarmisegetuza si exportate cu ajutorul unei filiere romano-sarbe. Filiera care, potrivit anchetatorilor, se bucura de sprijin la nivel inalt din partea unor oameni politici pasionati de “odoare”. Procurorii au anuntat ca Dan Iosif si Adrian Nastase se afla in atentia lor in ancheta deschisa in acest caz.
Oricare ar fi finalul acestui dosar, concluzia, in ceea ce priveste exportul obiectelor romanesti de patrimoniu, din ultimii 16 ani este una pesimista. Timisul nu a fost ocolit nici de hotii de “odoare”, nici de filierele care le comercializeaza, a caror activitate, conform unor arheologi timiseni, e la fel de intensa si astazi. Campionat national de furt viteza O estimare a dimensiunilor la care a ajuns jaful organizat al patrimoniului national romanesc e foarte greu de realizat, in conditiile in care sunt muzee in tara unde operatiuni de inventariere se fac odata la 30 de ani (exemplu fiind in acest sens si Muzeul Banatului, unde un inventar riguros a fost facut abia in 2006, dupa o perioada de aproximativ 40 de ani). Poti deduce dimensiunea dezastrului din faptul ca, de exemplu, Politia Romana are raportate aproximativ 700 de furturi de obiecte de patrimoniu cu autor necunoscut, peste 1.000 de bunuri culturale mobile de patrimoniu fiind date in urmarire nationala si aproximativ 150, in urmarire internationala. Statisticile Politiei de Frontiera releva ca, in medie, in sase luni, aproximativ 360 de obiecte de patrimoniu sunt confiscate din portbagajele si ascunzatorile “exportatorilor”, dornici sa le scoata afara din tara. Timisul, judet cu traditie Din punct de vedere al tentativelor reusite de “vaduvire” a patrimoniului national de obiecte valoroase, Timisul are o i