O plimbare pe străzile Târnaveniului te duce cu gândul la un orăşel prăfuit, de la începutul secolului XX. Pe străzile şi străduţele oraşului, căruţele par a fi reginele neîncoronate ale traficului. Iar vitrinele majorităţii clădirilor sunt şi ele la fel de prăfuite, semn că acolo orice activitate a încetat de multă vreme. Chiar şi librăriile marea mândrie a oraşului, se împuţinează văzând cu ochii.

Până de curând, Târnăveniul se confrunta cu spectrul şomajului general din cauza închiderii, pe rând, a fabricilor în care lucrau mii de oameni. Un bun exemplu în acest caz este fostul combinat chimic, divizat în 2000 în Bicapa SA şi Carbid Fox. Din peste 3000 de angajaţi, aici mai lucrează doar 170 de oameni. "A fost o perioadă foarte grea pentru oraşul nostru. Dar, de ceva vreme, Târnăveniul pare a intra din nou în atenţia investitorilor. În 2005, primul investitor important, Parisot a deschis la noi în oraş o secţie de producere de mobilier. Un alt investitor produce ventilatoare mici şi, deşi pare o activitate neînsemnată, aceasta se extinde. Tot mai mulţi locuitori ai zonei vor avea din nou locuri de muncă, pentru că oraşul nostru devine interesant şi sub alt aspect. La doar câţiva kilometri de noi va trece Autostrada Transilvania, ceea ce înseamnă o mare oportunitate pentru noi. Deja un investitor danez este interesat în achiziţionarea unei mari porţiuni de teren în Bobohalma, localitate aparţinătoare Târnăveniului, unde va deschide o activitate de industrializarea laptelui", ne-a spus Octavian Popa, primarul oraşului Târnăveni.

Ceva se mişcă

Un prim barometru care indică faptul că o zonă este atractivă sau nu este numărul populaţiei care alege să locuiască acolo. În această privinţă, la Târnăveni, barometrul indică o creştere. Dacă anii trecuţi populaţia oraşului era într-o descreştere alarmantă, ajungând la sub 28.000 de locuitori, o statisti