Puţine reviste literare au consemnat centenarul naşterii lui Emil Giurgiuca (1906 - 1992), unul dintre cei mai importanţi poeţi ardeleni din generaţia interbelică şi de după al Doilea Război Mondial. În schimb, oraşul Brad, unde Emil Giurgiuca a fost profesor, a publicat prin îngrijirea şi coordonarea regretatului Tudor Giurgiuca, fiul poetului o cuprinzătoare Antologie centenară (Editura Corvin din Deva), menită să ofere o imagine veridică a vieţii şi activităţii scriitorului ardelean.

Antologia este concepută ca o veritabilă monografie înfăţişând direcţiile principale ale activităţii poetului. După sumare date biografice (prezentate printr-o autobiografie, prin "menţiuni" făcute de fiul poetului, prin înscrisuri oficiale ce marchează treptele activităţii sale didactice şi poetice), antologia prezintă - pe Emil Giurgiuca în următoarele ipostaze literare: întemeietor şi conducător de reviste; poet; autor de antologii literare; traducător; întemeietor de editură.

Prima revistă întemeiată de Emil Giurgiuca, ajutat de poetul şi prietenul său George Boldea este Abecedar, iar în 1933, la Brad, Momentul revistei Abecedar "apare ca începutul unei cotituri... Venind în urma încercării de grupare de la Darul vremii (1930), gruparea Abecedarului reuşeşte, cu un program mai închegat şi obiective mai precis definite, - să polarizeze creaţia ardeleană postbelică şi să-i ofere câteva soluţii estetice semnificative." (Mircea Zaciu). În 1941, editează împreună cu Octavian C. Tăslăuanu şi Dan Botta, revista Dacia, publicaţie cu titlu semnificativ, în acei ani de grea cumpănă pentru integritatea teritorială a României, amintind de cunoscuta revistă a lui Kogălniceanu şi fixând în articolul Cuvinte de început, şi programul revistei şi dimensiunea profetică a poetului în asemenea timpuri: "Când conducătorii slugarnici au uitat de demnitatea neamurilor, când un groaznic senti