Este doar o chestiune de ani, nadajduiesc, pina cind, in urma „marii saturatii ideologizante", viata va reintra in normal. Tot atunci, sper, vor reveni - si pe birourile elegante ale institutiilor londoneze - felicitarile cu Mos Craciun. Dupa cum, probabil, va amintiti, am inceput aceasta discutie despre „spalarea creierului" (de catre laboratoarele asa-zicind „mentaliste" ale societatii postindustriale), in urma cu doua saptamini, pornind de la o banala felicitare de Craciun, trimisa mie de o institutie culturala britanica. Desi implica mesajul „urarilor de sezon", Christmas Card-ul (vorba vine!) respectiv era, de fapt, cu buna stiinta, reversul propriei simbolistici, lansind un veritabil rechizitoriu (de „liberalism radical") la adresa Craciunului, rechizitoriu disimulat, e adevarat, in „inocenta" unui poem aparent benign. Textul in cauza cerea, cu vigoare revolutionara, „abolirea" dimensiunii sarbatoresti a zilelor din calendar (precum Craciunul, bunaoara!), in virtutea „dreptului" la ... nediscriminare a oricarui (alt) interval de douazeci si patru de ore, din viata indivizilor sau a comunitatilor. Ca englezii au ajuns - printre primii - la astfel de „ghidusii" ale noii corectitudini politice poate sa surprinda pe unii traditionalisti care se vor fi incapatinat sa vada (inca), in Albion, citadela conservatorismului european. Nici pe departe! De aproape un deceniu, cu laburistii in frunte, Regatul Unit pare bintuit de o veritabila fantoma a „liberalismului radical". Un liberalism cu jumatatile lui de masura, fireste (vezi, in alt plan, restrictiile - cu tenta etnica - impuse pe piata muncii din Marea Britanie), dar extrem de productiv pe filiera denumita generic political correctness.
In Anglia actuala, limbajul, gestica, mimica, scrisul si comportamentul oamenilor au suferit mutatii neverosimile, dictate de totalitarismul corectitudinii politice. Cluburile