O vizita la Muzeul National de Arta din Cluj-Napoca m-a facut sa ma gindesc la faptul ca „spiritul comunitar“ nu este o inventie a epocii noastre. El a existat probabil dintotdeauna si s-a facut prezent mai mult sau mai putin in diferite perioade.
Orice vizitator al muzeului clujean va observa calitatea colectiei de arta moderna romaneasca in jurul careia s-a construit un patrimoniu demn de invidiat pentru orice cunoscator al domeniului. Chiar daca eram familiarizata destul de bine cu continutul colectiei Virgil Cioflec, cea care a generat istoria acestei institutii, imi erau mai putin cunoscute conditiile in care a fost facuta donatia si clauzele ei. Este o istorie ce merita cunoscuta si pe care am aflat-o din prefata catalogului muzeului, scrisa de directoarea acestuia, doamna Livia Dragoi.
Muzeul National de Arta din Cluj a fost infiintat in anul 1951, avind ca nucleu central o importanta donatie facuta Universitatii clujene in anul 1929 de avocatul si colectionarul de arta Virgil Cioflec.
Tinara Universitate clujeana infiintata in anul 1919 atrage interesul multor intelectuali ai epocii si atasamentul acestora de a contribui la promovarea valorilor culturii noastre. La ideea profesorului si prietenului sau Sextil Puscariu, colectionarul Virgil Cioflec reactioneaza cu promptitudine la argumentele aduse de acesta: „La Cluj este un puternic centru de cultura romaneasca. Nicaieri mai mult ca acolo minunatele pinze ale lui Grigorescu si Luchian, sculptura lui Paciurea n-ar putea gasi admiratori mai sinceri…“.
Emil Racovita este cel care comunica Senatului Universitatii oferta si conditiile puse de Virgil Cioflec, iar la 1 noiembrie 1929 o comisie alcatuita din Camil Ressu, Jean Al. Steriadi si Nicolae Tonitza evalueaza lucrarile donate de acesta, valoarea colectiei ridicindu-se la suma de 7.546.000 lei. Universitatea depune pe nu
