În ciuda a ceea ce credem şi spunem în legătură cu moartea tradiţiilor în lumea satului românesc, mai sunt zone în care obiceiurile sunt duse cu multă dragoste mai departe, de toată suflarea locului.
O astfel de aşezare este Cloaşterf, un sat despre care multă lume nici nu ştie că ar exista în multitudinea satelor judeţului Mureş.
Aparţinând de comuna Saschiz, la origini, Cloaşterf a fost un sat eminamente săsesc. Dar, prin 1850, primii români şi-au construit şi ei casele aici. Interculturalitatea s-a manifestat aproape instantaneu, românii adoptând practicile de întrajutorare ale saşilor. În timp, saşii au dispărut, dar românii care au rămas în sat au decis că aşezarea lor merită mai mult decât o nedreaptă uitare. Astfel că an de an, la 24 ianuarie, sărbătoarea satului, numită Sărbătoarea Ţichinului" sau a "Zicherului", este înfăptuită cu mare fast.
Astfel s-a întâmplat şi în acest an. Ce e drept cu patru zile mai devreme. "Vecinătatea ortodoxă a decis că astfel e cel mai bine. Cum 24 ianuarie este zi de lucru s-a hotărât să fie sărbătorită sâmbăta, când toată suflarea satului este acasă", ne-a spus Eugen Medrea, un localnic, venit nu de foarte multă vreme în sat, dar pentru care această zi este una specială.
Pregătirile
Cei 50 de membri ai vecinătăţii ortodoxe din Cloaşterf a început pregătirile cu zile bune înainte. Totul a fost pus la punct. Costumele populare vechi, unele chiar de sute de ani, au fost scoase din dulapuri şi din lăzile de zestre, hamurile şi şeile cailor au fost lustruite şi înfrumuseţate cu ciucuri de lână roşie, bucătăresele au trudit de zor, s-au tocmit muzicanţi de calitate, aduşi tocmai de la Alba Iulia. Apoi a venit vremea ca noul foater sau "Vater", conducătorul vecinătăţii pentru noul an, să fie ales. Pentru că vecinătatea aşa funcţionează. Şef nou în fiecare an. Investit în funcţie a fost Albert Dan, care