Am intalnit acum cateva zile un titlu care mi-a placut la nebunie. La propriu. Subiectul, planeta noastra, Pamantul, care ar fi gol pe dinauntru, ca o tartacuta. Titlul: "Lunga si ciudata istorie a inchipuirii de locuri ciudate, civilizatii avansate si masinarii minunate aflate sub suprafata Terrei". Autorul, David Standish, isi incepe povestea intr-o seara de toamna a anului 1869, in laboratorul "electro-alchimic" al unui anume Cyrus Teed, medic de familie, filozof amator si alchimist in devenire, care viseaza cu ochii deschisi o intalnire cu divinitatea, aparuta sub forma unei femei frumoase.
Teed afla ca nu traim pe suprafata exterioara a globului, ci in interiorul acestuia. Cerul noptii este intunecimea abisului interior, stelele - simple sclipiri ale miezului fierbinte al planetei.
Doctorul Teed adopta numele Koresh si creeaza o noua religie care atrage mai bine de doua sute de adepti intr-o comunitate din Florida. El inventeaza un instrument, rectilineatorul, un soi de echer, cu ajutorul caruia isi "demonstreaza" teoria. Moartea sa, la varsta de 69 de ani, in 1908, intareste sminteala discipolilor care refuzau sa-l ingroape, convinsi ca va invia. Doar caldura tropicala si autoritatile locale, alarmate de vecini, i-au convins pe ciracii sai sa-l inmormanteze.
Nu au lipsit nicicand oameni dispusi sa creada ca planeta este goala pe dinauntru si plina de tot felul de minunatii. Un mare om de stiinta al Renasterii, Athanasius Kircher, aflat la doar un pas de descifrarea misterului placilor tectonice, era convins ca o rasa de giganti de foc si para populeaza regiunile subterane.
Peste cateva decenii astronomul Edmund Halley isi prezinta la Societatea Regala din Londra teoria conform careia Pamantul este compus din trei sfere concentrice, asemanatoare cu papusile rusesti numite "matrioska". In 1818, un american excentric, John Cleves Symme