Cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Tramvaiul 20 trece zgomotos, cu urme de rugină, prin faţa ei, în Piaţa Victoriei. Călătorii se uită lung, spre ultimul etaj, 18, şi se întreabă: Cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Tramvaiul 20 trece zgomotos, cu urme de rugină, prin faţa ei, în Piaţa Victoriei. Călătorii se uită lung, spre ultimul etaj, 18, şi se întreabă: "Cum or trăi oamenii în ditamai blocul ăsta?". Ca nişte mici vedete, angajaţii Băncii Române de Dezvoltare (BRD), proprietara imobilului, trebuie să răspundă la această întrebare chiar şi rudelor curioase, prietenilor şi vecinilor. "Le spun că am parte de cele mai frumoase apusuri de soare, că pe 19 ianuarie am văzut de la geamul meu chiar şi munţii Carpaţi", explică Cristina Săndulescu, administrator gestiune-documentare. Biroul ei este la penultimul etaj, 17. "Totul este codificat" La intrare, uşile se rotesc pe senzori şi te împing înăuntru. În spaţiul larg, cu podeaua din marmură, decorul este rece. Doar se intră într-o bancă. Câteva fotolii din piele, două măsuţe din sticlă şi o machetă din cristal şi granit a clădirii, semnată Ioan Ghilduş, acelaşi sculptor care a realizat vestita "Ţeapă din Piaţa Revoluţiei". La recepţie, una dintre cele două fete identice, cu părul lung, ondulat, cu ochelari şi sacou roşu, îţi dă un număr format din trei cifre, indiferent de cine întrebi. Angajaţii intră în instituţie ca la metrou, folosindu-se de cardul agăţat de gât. "Totul este codificat, înteaga clădire este ca un calculator imens", explică Alexandru Caraculacu, directorul imobiliar al BRD, în timp ce tastează pe un stâlp de la parter o altă cifră. "De aici, chemăm liftul. Apeşi numărul etajului unde vrei să ajungi şi pe ecran îţi apare litera unuia dintre cele şase lifturi la care ai fost repartizat", ne mai lămureşte el. Stolul de ciori dă ora exactă După ce a luat prânzul la cantină cu 10 lei, Cr