Fragmentul B1, precum şi alte surse, atestă că Anaximandru vorbea despre ordine. În măsura în care el vorbea (în loc să cînte, aşa cum făceau poeţii), el a fost primul prozator grec, în sensul că scria în limba vorbită cotidian. Altfel spus, mediul său, pentru a-l parafraza pe Heraclit, implica transcrierea unui logos comun, sau împărtăşit. Discursul comun, sau împărtăşit (limbajul cotidian), transcris e proză.

Anaximandru nu doar a vorbit despre ordine. El a şi construit ordine, pare-se: un model, despre care puţine se ştiu, dar ale cărui părţi par să fi inclus o sferă celestă, o hartă a lumii şi un gnōmōn. "Anaximandru... fu cel dintîi care a descoperit un gnōmōn, el a instalat cadrane solare în Sparta... spre a marca solstiţiile şi echinocţiile; şi tot el este cel care a construit orologii. El este cel dintîi care a desenat conturul (perimetron) al pămîntului şi al cerului, dar a construit, de asemenea, un glob celest (sphairan)".

Acum: am putea să procedăm precum toţi comentatorii şi să judecăm cele trei artefacte luate separat, fiecare drept o dovadă a activităţii proto-ştiinţifice a lui Anaximandru: respectiv cea proto-astronomică, proto-geografică şi proto-cronometrică. Dar, aşa cum am încercat să demonstrez, experienţa ordinii articulate în fragmentul B1 al lui Anaximandru este încă esenţialmente compactă şi, prin urmare, aş sugera, este vorba despre o singură ordine manifestă în toate activităţile sale ştiinţifice disparate. Modelul lui Anaximandru, deşi compus din părţi, era, în chip intenţionat, o întreprindere unică.

Chiar dacă fragmentul B1 constă din doar cîteva cuvinte care să poată fi atribuite lui Anaximandru însuşi, această scurtă citare pare să fi fost parte dintr-un corpus considerabil de lucrări scrise, cîtă vreme lexicograful de secol X Suda scria că Anaximandru "primul a descoperit echinocţiul şi solstiţiile şi ceasurile,