Piata locala a muncii a devenit mai flexibila, dupa cum arata statisticile pe judete privind numarul de locuri de munca si numarul efectiv de salariati.

Datele statistice arata ca exista judete cu un numar de joburi mult mai mare decat cel de angajati (Bucurestiul fiind pe primul loc in acest top, cu 850.000 de angajati si 2,11 milioane de contracte active de munca), dar si situatia inversa, a unor judete cu mai multi angajati decat joburi. Cum se explica paradoxul?

Pe piata muncii exista angajati care pleaca din judetul de resedinta, pentru a lucra intr-un judet alaturat sau chiar mai departe. Angajatul aflat in aceasta situatie este inregistrat ca salariat in judetul de domiciliu, unde ii sunt platite impozitul pe salariu si contributiile sociale. In acelasi timp, locul sau de munca este inregistrat statistic in judetul angajatorului.

O astfel de situatie e valabila in Capitala si in judetul Ilfov, care atrag cea mai mare parte a numarului excedentar de joburi. Datele arata ca multi romani pleaca din judete ca Dambovita, Ialomita si Calarasi pentru a lucra in Capitala, Ilfov sau judetul Prahova.

In vestul tarii, "magnetul" de joburi este judetul Timis, care atrage salariati din Arad, Caras Severin si Hunedoara. In Moldova, judetele cu mai multe joburi decat salariati sunt Botosani, Suceava, Neamt, Galati si Vrancea, care atrag forta de munca din judete ca Iasiul si Bacaul.

Reprezentantii pietei de consultanta in resurse umane spun ca romanii decid sa isi imparta viata profesionala in doua in primul rand pentru castiguri suplimentare.

"Extrem de rar se accepta doua joburi doar din pasiune pentru munca. Principalul motiv este cel financiar", spune Rudolf Fedorovici, consultant la Advice Human Resources, care precizeaza ca meseriile care nu presupun calificari deosebite, cum sunt cele de paznic, sofer, taximetrist, s