CRONICA DE RESTAURANT Ca orice metropola, Bucurestiul trebuie descoperit la pas. Rabdator, el se arata cand si cand trecatorului obisnuit sa masoare, regulat, distanta dintre apartamentul de bloc si serviciu, pe trasee batatorite si fara farmec. Propuneti-va o hoinareala de duminica prin cartierele vechi ale Micului Paris si cercetati casa cu casa; fotografiati strazi si imobile care vi se par de-o varsta cu secolul! Imaginati-va cum traiau oamenii acolo, pe la inceputul anilor 1900, si sunt convins ca veti intelege mai usor cine sunteti dumneavoastra astazi.
Din Mediterana⦠Pe Strada Jean Louis Calderon, care poarta numele jurnalistului francez strivit de un tanc in timpul Revolutiei Romane, am descoperit, intr-una dintre aceste plimbari duminicale, casa de la nr. 49, unde se afla restaurantul Mesogios, cunoscut indeosebi amatorilor de fructe de mare. O casa tipic boiereasca, pe al carei hol de intrare patronul a instalat, la vedere, garderoba si frigiderul cu peste. Un frigider aproape intrat in folclor, dar in care sa nu va asteptati sa gasiti toate speciile Marii Mediterane. Iti alegi, asadar, exemplarul, ospatarul pleaca sa-l cantareasca, si-ti ia comanda abia cand te asezi la masa, undeva, in buzunarele laterale ale acestui hol polivalent. Nu prea te ajuta cineva sa intelegi tot acest circuit, asa ca trebuie sa inveti din mers, daca nu esti cumva una dintre personalitatile de marca de care se bucura zilnic restaurantul, asa cum scrie in nota de prezentare.
Bucataria tipic cipriota (dinspre partea greceasca) te imbie intru inceput cu un tsatsiki, asezat intr-un vas delicat, si cu o branza "haloumi" la gratar. La fel de catifelata se dovedeste a fi si supa de peste si fructe de mare (peste, crevete, scoici, legume, condimente), cu crutoane crocante si fara cusur. Mentiune speciala pentru supa, singurul fel mai ieftin, de altfel, din intreg meniul.
