Incerc sa raspund pe scurt chestiunilor ridicate de domnul Cristian Neagoe.

1. „Topos, topoi“ nu e doar un concept matematic. Daca auziti un marinar – ei, da! – vorbind despre „nava centrala“ a unei biserici, il banuiti ca se gindeste la un vapor? Ce incercam sa spun era ca si crisma si libraria sint cumva puncte fixe, obligatorii in orice oras. Asa le vad eu legate.

2. Nu cred ca am lasat sa se inteleaga ca vreo librarie e crisma sau viceversa – banuiesc ca asta ar fi putut parea jignitor, cel putin pentru una dintre ele. Ceea ce, insa, ma deranjeaza la ambele e inadecvarea la scopul declarat. in speta, in privinta librariei Carturesti: un spatiu superb care ar putea contine mai multe carti decit acum daca s-ar renunta la exponatele frumoase care nu au a face cu libraria.

La asta ma refeream cind spuneam ca spatiul e prost folosit, nu la altceva, regret daca nu s-a inteles. Cind merg la librarie, vreau carti. Pentru discuri, lucruri frumoase si altele, prefer alte locuri. Desigur, e o opinie personala (ca tot ce scriu la aceasta rubrica) si sint perfect constient ca nu e impartasita de o majoritate. imi plac, cum spuneam, librariile ticsite, nu ma intereseaza lemnul din care sint facute rafturile, nici decoratia peretilor – pe care prefer sa-i vad acoperiti de carti.

3. Nu am absolut nimic impotriva ceaiului – sper ca nu s-a inteles asa ceva. Ceainaria e complet separata de carti, deci nu e nimic de obiectat.

4. Departe de mine gindul sa sugerez o dispunere alfabetica in care Grothendieck – ca veni vorba de topoi matematici – sa se invecineze cu Grosan. Dar nu vad de ce in cadrul unei teme sau domeniu cartile nu ar putea sta alfabetic. Iar suparatoarea, eventual, asezare a lui Tolstoi inaintea lui Dostoievski ar putea fi evitata prin grija personalului care ar aseza la loc cartile lasate pe masa sau puse neglijent. Oricu