Azi, orice tirg international de carte face parte din miscarea contrapunctica umanista in fata sfidarilor antiumaniste, in care intoleranta si fanatismul tin loc de dialog. in oceanul tulbure, de inceput si sfirsit de civilizatie, al inceputului de secol al XXI-lea, cea de-a 23-a editie a Tirgului International de Carte de la Ierusalim s-a remarcat prin complementaritatea hirtie-site, prin dozajul corect intre specificitate (cartea in ivrit) si multiculturalitate (40 de tari, cu 800 de edituri participante).
De altfel, cultura este, prin definitie, multiculturalism. Nu se poate numi om de cultura cel ce se misca doar in spatiul propriei culturi. Iar calitatea numarul 1 a oricarui Tirg International de Carte este facilitarea unui colocviu intercultural; prilejul oferit asa-numitelor „culturi mici“ (in sensul vehiculului lingvistic, nu al calitatii) de a „iesi in lume“. Calitate care n-a lipsit nici acestui Tirg. Mai mult, intilnirile initiate de organizatori intre agenti editoriali, traducatori, directori de edituri, autori de pe aproape toate continentele, au beneficiat de un bun amplasament si un secretariat de mare eficienta. Sigur ca si-a spus cuvintul si experienta de peste 40 de ani a Tirgului initiat de fostul primar al Ierusalimului, regretatul Teddy Kollek; un tirg cu o existenta neintrerupta nici de Intifada, nici de alte situatii tensionate din zona.
Tirgul a fost o uriasa piata a cartii, unde s-au desfasurat variate intilniri culturale, sociale, simpozioane, filme, spectacole de muzica, poezie, dans, expozitii de pictura si fotografie artistica. Cit de mult conteaza „locul in care se desfasoara actiunea“ s-a putut vedea intr-un spatiu ce a constituit una dintre atractiile Tirgului: „Cafeneaua literara“. intr-un spatiu situat aproape de intrare, am asistat la lecturi ale autorilor, la discutii moderate de cunoscuti teleasti israel