Fix in urma cu sase luni, pe poarta penitenciarului de la Margineni, din comuna I.L. Caragiale, fosta Haimanale, din judetul Dambovita, iesea cu ochii in pamant cel mai vechi detinut din Romania. Se numea Theodor Creteanu si avea spre 50 de ani, dintre care ultimii 18 ii petrecuse in puscarie. Tocmai isi terminase de ispasit pedeapsa. Statul il reda societatii bagandu-i in buzunar contravaloarea unui bilet de tren personal, clasa a II-a, pe ruta Targoviste-Bucuresti si trei prezervative. Fostul detinut Creteanu, artist plastic pana sa intre la inchisoare in ‘88, avea cu el o geanta cu niscaiva boarfe si o bocceluta cu dalti de sculptura in lemn. Astazi, dupa sase luni de la liberare, nea Doru, adica Theodor Creteanu, isi face meseria intr-un demisol dintr-o vila din comuna Razvad, la opt kilometri de Targoviste. In sase luni de libertate a fost cateva zile la Bucuresti si trei ore la Targoviste. In rest a iesit din casa doar ca sa-si ia tigari si cate o bere de la magazinul satesc. Nu-l intereseaza exteriorul. Si-a inventat micul sau univers, ca pe o noua, dar proprie puscarie. Parca se autopedepseste.
L-am regasit pe nea Doru in gradina casei binefacatorului sau din comuna Razvad. S-a bucurat ca un copil la vederea unor figuri familiare: “Nu credeam sa va mai vad si uite, acu’ dupa sase luni…”, turuie fostul detinut. Cand a iesit pe poarta penitenciarului primul drum l-a facut la sora-sa, la Bucuresti. A stat la ea vreo cinci zile, dupa care s-a intors la Targoviste, ca-i promisese primarul Iulian Furcoi, pe care il cunoscuse la o expozitie a detinutilor artisti, ca-i face rost de-un loc de munca si de un acoperis deasupra capului. Omul s-a tinut de cuvant. La rugamintea sa, Nicolae Biculescu, directorul de la “Gradinile Publice Targoviste”, l-a luat la el acasa, la Razvad, si l-a angajat la firma fiicei sale pe post de sculptor. Oficial insa, pentru ca nu are
