Pe net, in Wikipedia, exista un articol despre metroul din Bucuresti, care incepe cu un fel de definitie: „Metroul Bucurestean este un sistem de metrou care serveste capitala Romaniei, Bucuresti. Reteaua este administrata de compania Metrorex si este printre cele mai folosite sisteme de transport in comun din Romania“. Dupa care se listeaza urmatoarea structura de articole: „Cuprins, 1 Linii, 2 Istorie, 3 Dezvoltare, 4 Utilizare, 4.1 Bilete si abonamente, 4.2 Orar si frecventa, 5 Semnalizare, 6 Vezi si, 7 Legaturi externe“. Iata o abordare strict utilitara, fara alt tip de incadrare urbana, nici macar arhitecturala. La noi metroul nu are alta functie in afara utilitarului, este mijloc de transport, atit.
in alte orase europene, in Paris, de exemplu, s-au pastrat intrarile statiilor mai vechi de metrou, mai ales cele din centrul orasului, cu arhitectura stil art nouveau, proiectate de arhitectul Hector Guimard, ceea ce arata ca a fost construit in armonie cu arhitectura vremii. in Atena, statiile de metrou sint resemantizate in spatii expozitionale, cu vitrine si exponate in ele. in Praga, toate statiile de metrou sint construite coerent dupa aceeasi formula si pastreaza acelasi tip de decoratie si finisaj. La noi nu se pune problema unei armonii arhitecturale, mai mult, nici o statie nu are legatura ca „design“ cu cealalta. Insuportabilul, insa, vine din altceva, din faptul ca miroase a mucegai din cauza nenumaratelor si permanentelor infiltrari, e intuneric apasator, iar peretii si podeaua sint stirbe de faianta lipsa si gresia prea uzata, pasajele arata mai degraba ca niste buncare. in plus, daca incercati sa va mingiiati cu faptul ca este cel mai rapid mijloc de transport, luati in calcul: inghesuiala, capacitatea si spatiile prea mici pentru „debitul“ mult prea mare de calatori.
O definitie a unui sistem „adevarat“ de metrou include urm
