(Mihail Gorbaciov si problema germana)
VES MIR, Moscova, 2006
Caderea Zidului Berlinului, in seara de 9 noiembrie 1989, a insemnat, in plan simbolic, sfarsitul impartirii Europei si incheierea Razboiului Rece, proces favorizat de perestroika promovata de fostul presedinte sovietic Mihail Gorbaciov.
Reunificarea germana, consfintita oficial la 3 octombrie 1990, si destramarea blocului comunist au schimbat radical fata Batranului Continent, prefatand si nasterea unui parteneriat ruso-german care genereaza inca frisoane in unele cancelarii europene.
Antipatizat in Rusia exact pentru motivele pentru care este apreciat in Occident, Gorbaciov a incercat sa se explice si sa prezinte, din perspectiva proprie, evenimentele premergatoare caderii Zidului Berlinului, in cartea Cum s-au petrecut lucrurile. Lucrarea, aparuta in 1999, sustinea intre altele ca evolutiile din 1989, surprinzatoare pana si pentru cei mai avizati dintre kremlinologi, au fost anticipate de conducerea de la Moscova, care prevazuse un astfel de scenariu. Gorbaciov dezvaluie ca, in octombrie 1988, insusi cancelarul german Helmut Kohl, aflat intr-o vizita la Moscova, i-a marturisit ca spera in reunificare, pe care o plasa insa intr-un viitor indepartat, pentru ca "o astfel de sansa apare numai o data la cateva generatii". Un an mai tarziu, Kohl auzea deja "rasunand pasii lui Dumnezeu", in timpul calatoriei lui Gorbaciov in RFG. In toamna, secretarul general al PCUS se deplasa in RDG, unde a putut simti respectul de care se bucura si dispretul est-germanilor fata de propriii conducatori. Prin urmare, Gorbaciov a asistat pasiv la inlaturarea lui Erich Honecker, iar cand a fost informat despre prabusirea Cortinei de Fier care trecea prin inima Europei, a spus: "Au facut foarte bine!".
Amintirile lui Gorbaciov pot fi suspectate de subiectivism, de aceea publicarea, la Moscova, a une
