- Social - nr. 32 / 16 Februarie, 2007 Manastirile au avut in istoria neamului nostru un rol deosebit de important. Ele au fost adevarate centre de spiritualitate, de cultura si de asistenta sociala, adapost, oaze de pace si liniste, surse de siguranta si putere pentru toti credinciosii. Astfel, manastirile au constituit modele de viata contemplativa si de rugaciune, fiind repere principale pentru o credinta vie, statornica, lucratoare prin iubire si ravna pentru mantuirea sufletului. Aici au activat numerosi calugari traducatori, tipografi, copisti, zugravi, cantareti, pictori si sculptori, in multe manastiri existand scoli elementare pentru copii, promovand, prin activitatea lor, cultura, arta si unitatea nationala. Nu in ultimul rand, manastirile erau si institutii de asistenta sociala, pentru ca bolnitele patronate de ele indeplineau un rol profund umanitar, acordand asistenta pentru batrani, saraci, straini si bolnavi. Primele spitale moderne din tarile romanesti au luat fiinta pe langa manastiri. Meditand la aceste binefaceri pe care ni le-au oferit si ni le ofera manastirile, putem usor sa ne dam seama ca intemeierea unei manastiri constituie o binecuvantare dumnezeiasca daruita oamenilor. La aceasta realitate ne-am gandit si noi, preotii si credinciosii din Parohia Sarmasu atunci cand ne-am propus sa incepem aici lucrarile de constructie a unei manastiri si a unui asezamant social, dorind, astfel, sa reeditam si in aceasta zona sinteza de spiritualitate, cultura si asistenta sociala, caracteristica manastirilor noastre. De asemenea, prin aceasta realizare incercam sa continuam aspiratiile si stradaniile inaintasilor nostri, care si-au vazut incendiate sau daramate, din ordinul generalului Bukow, cele aproximativ 300 de schituri si manastiri care vegheau asupra vietii lor. Manastirea si asezamantul social de la Sarmasu se construiesc chiar pe locul numit de l