Cand presedintele Traian Basescu avertiza ca Moscova trateaza Marea Neagra ca pe "un lac rusesc", unii analisti de la Bucuresti s-au repezit sa-i califice afirmatia drept o gafa ce risca sa supere marea putere de la Rasarit. Dar nu era decat adevarul. Dupa cum noteaza ziarul on-line "Utro", "Rusia continua sa domine in repartizarea de conducte din Marea Neagra si in plan energetic, confirmand vechea denumire a Marii Negre - Marea Rusa".
In sud-estul Europei s-a acutizat concurenta "conductelor", a proiectelor de transport al petrolului si gazelor naturale de la Caspica si Caucaz spre Europa de Vest. "Europa nu vrea ca traseele sa nimereasca sub controlul Rusiei, dar, se pare, nu poate realiza noile itinerarii fara participarea ei", scrie "Utro", preluat de agentia "Rusia la zi".
"Cine controleaza intrarea influenteaza si iesirea"
Cel putin patru proiecte de transport exista pe hartie. Unul dintre ele, cu sanse mari de finalizare in scurt timp, face legatura intre portul bulgar Burgas de Alexandroupolis, in Grecia. Este cel mai scurt traseu (280 km), insa pe europeni ii deranjeaza ca Rusia ia "partea leului" din acest proiect. Transneft, Rosneft si Gazprom vor detine 51% din actiuni, restul revenind Greciei si Bulgariei. Tot rusii sunt cei care "vor garanta functionarea la capacitate maxima" a conductei, remarca "Utro".
Un alt proiect uneste Burgas, prin Macedonia, de portul albanez Vlora. Acest traseu este mai lung (860 km) si mai scump, "dar in spatele lui sunt americanii - gata, se pare, sa cheltuiasca oricat pentru a obtine controlul asupra fluxurilor de petrol din sudul Europei". Potrivit ziarului rusesc, tot americanii sustin si realizarea oleoductului Constanta-Trieste, lung de 1.300 km, prin Serbia, Croatia si Slovenia. Iar al patrulea proiect ar presupune o conducta pe teritoriul turcesc, din Samsun la Ceyhan.
Dar prin tev