Curtea Internationala de Justitie (CIJ) a decis ieri ca Serbia nu se face vinovata de genocid impotriva Bosniei in timpul razboiului din 1992-1995, respingand astfel plangerea depusa de autoritatile de la Sarajevo impotriva Belgradului. Totusi, instanta suprema a Natiunilor Unite a apreciat ca Serbia nu a facut nimic pentru a impiedica masacrul de la Srebrenita din iulie 1995, pe care il definise anterior drept genocid.
Bosnia sesizase CIJ inca din 1993, cerandu-i sa stabileasca daca statul sarb este responsabil de genocid in razboiul inceput cu un an mai devreme si care avea sa faca 200.000 de victime. Pentru instanta ONU a fost prima data cand s-a pronuntat asupra unor acuzatii de genocid - cea mai grava infractiune din legislatia internationala - lansate de un stat impotriva altui stat. Daca ar fi fost gasita vinovata, Serbia era pasibila de plata a miliarde de euro daune materiale catre Bosnia.
Anuntarea deciziei a generat suspans nu doar la Belgrad si Sarajevo, ci si la sediul CIJ din Haga, pichetat de zeci de femei bosniace, purtand pancarte pe care scria "8.106 crime in Srebrenita, in 1995", "Serbia este vinovata" si "Rusine Europei".
Asteptarile lor nu aveau sa se confirme. "Serbia nu a comis genocid in Bosnia prin intermediul organelor de stat sau persoanelor", a afirmat presedinta Curtii, Rosalyn Higgins. Desi masacrul musulmanilor bosniaci din Srebrenita in 1995 a constituit un genocid, Serbia nu este direct responsabila pentru ucidere in masa, se arata in verdictul a carui lectura a durat peste doua ore. Explicatia deciziei este aceea ca un genocid trebuie dovedit nu doar prin faptele ca atare - distrugerea partiala sau integrala a unui grup etnic ori religios -, ci si prin existenta intentiei genocidare. Higgins a spus ca nu poate fi stabilit ca Serbia a conspirat in genocidul de la Srebrenita furnizand sprijin sarbilor bosniaci in perioa
