Constantin Eretescu
Fata Padurii si Omul Noptii.
in compania fiintelor supranaturale
Bucuresti, Editura Compania,
2007, 580 p.
Cunoscut etnolog, eseist si scriitor (mai ales ca prozator: in cautarea Alexandrei, Party cu un ceas mai devreme, Periscop), stabilit acum treizeci de ani in Statele Unite, dar pastrind o legatura organica cu tara in care a crescut si s-a format, Constantin Eretescu publica la Editura Compania o carte despre care nu numai specialistii vor vorbi: Fata Padurii… este un studiu despre o figura mitica putin cunoscuta din folclorul nostru, in pofida marii raspindiri, a polimorfiei sale si a multiplei simbolistici.
- O figura mitica mai putin cunoscuta
Fata Padurii, care este o fiinta independenta de Muma Padurii si cu alte atribute, dar cu care este uneori confundata in epocile tirzii de dispersie si de pierdere a motivatiei, este o reminiscenta a unui rit de initiere specific culturilor pastorale; ea a supravietuit numai in zestrea popoarelor pentru care pastoritul a reprezentat o ocupatie importanta si larg raspindita. La noi, textele care cuprind referiri la acest personaj sint numeroase in zona de nord a tarii, in special Maramuresul, dar si in Salaj, Satu-Mare, Cluj, Alba, Bistrita, apoi in Bucovina de nord, in Maramuresul istoric, in nordul Moldovei, si in sud, in Caras-Severin, pina in Pind si in Albania. Fata Padurii (sau Vilva Padurii, Padureanca, Ileana Padurii, Smaoana etc.) este, cum arata bogata documentatie a etnologului, o fiinta primara, anterioara epocii dominate de agricultori, care supune la probe si sanctioneaza pe tinerii pastori a caror viata urmeaza sa se desfasoare in spatiul necuprins al naturii libere, in afara satului, care reprezinta locul cultivat si pazit de influentele diferitilor agenti ai raului. Tinarul care urmeaza sa devina pastor trebuie sa faca proba mat
