În ciuda potenţialului uriaş de producţie din surse regenerabile, autorităţile române nu s-au grăbit să implementeze măsuri concrete de sprijinire a investiţiilor în energie din surse În ciuda potenţialului uriaş de producţie din surse regenerabile, autorităţile române nu s-au grăbit să implementeze măsuri concrete de sprijinire a investiţiilor în energie din surse regenerabile. România are avantajul de a avea o treime din producţie din surse hidro, însă resursele alternative ca soarele, vântul sau biomasa sunt în continuare absente sau slab exploatate. Cu toate acestea, zăcămintele de hidrocarburi sunt limitate, producţia internă de gaze naturale sau petrol fiind, după 1990, în declin continuu. Cu rezerve de cărbune care ne ajung încă cel puţin 50 de ani de acum încolo, o pondere importantă în sistem o vor avea în continuare termocentralele, care asigură acum circa două treimi din producţia de electricitate. Dincolo de avantajul unor resurse sigure, costurile de mediu sunt uriaşe şi nu nu ne va fi deloc uşor să atingem standardele de mediu impuse de Comisia Europeană. O sursă sigură, ieftină şi curată de energie este cea nucleară, de aceea Comisia Europeană încurajează investiţiile în centralele nuclearelectrice. În România, aproape 10% din totalul producţiei de energie electrică a fost obţinut, în 2006, în centrala nuclearelectrică de la Cernavodă. Odată cu punerea în funcţiune a celui de-al doilea reactor, în luna septembrie a acestui an, ponderea energiei nuclearelectrice va creşte la 18%. Autorităţile plănuiesc finalizarea în paralel a altor două reactoare, lucru care va spori semnificativ independenţa energetică a României. Şapte producători de energie verde Şi totuşi, România dispune de o gamă importantă de resurse regenerabile. Numai pentru surse eoliene, potenţialul tehnic amenajabil este estimat la 8 TWh pe an, ceea ce ar însemna circa 12% din