Cum pot fi accesate viitoarele fonduri europene? Cum se alocă banii şi ce proiecte sunt considerate prioritare? Cine poate solicita finanţare, unde se vor depune proiectele şi de unde se vor obţine sumele respective? Revista Capital răspunde la aceste întrebări, după o documentare amănunţită la ministerele direct implicate în gestionarea şi implementarea asistenţei financiare de la bugetul UE. Majoritatea statelor din valul 2004 au avut, în primul an după aderare, un gra
Cum pot fi accesate viitoarele fonduri europene?
Cum se alocă banii şi ce proiecte sunt considerate prioritare? Cine poate solicita finanţare, unde se vor depune proiectele şi de unde se vor obţine sumele respective? Revista Capital răspunde la aceste întrebări, după o documentare amănunţită la ministerele direct implicate în gestionarea şi implementarea asistenţei financiare de la bugetul UE.
Majoritatea statelor din valul 2004 au avut, în primul an după aderare, un grad redus de absorbţie a fondurilor europene. România poate să înveţe greşelile altora ori poate să urmeze acelaşi curs nefericit. Fireşte, prima variantă este cea câştigătoare. Dar pentru a urma „drumul“ spre fondurile europene, românii, fie că sunt funcţionari guvernamentali sau locali, fie mici întreprinzători sau fermieri, trebuie să se informeze. Şi asta în timp util.
Suplimentul Capital „Finanţări Europene“ îşi propune „să pună umărul“, cu modestie, la procesul de informare. Este un ghid care se doreşte util celor interesaţi să obţină finanţare nerambursabilă. În aceste pagini, puteţi afla ce proiecte pot beneficia de fonduri europene, cine poate solicita aceşti bani şi cum vor fi repartizaţi.
România va beneficia în următorii şapte ani de circa 30 de miliarde de euro de la bugetul UE. Peste opt miliarde de euro sunt destinate agriculturii şi dezv