Dupa doua expozitii dedicate „intilnirii artelor“, respectiv scrisului si artelor plastice, prin care am facut cunostinta cu exercitiul de „trecere a frontierelor“, cu pasiunile mai putin cunoscute ale unor personalitati din aceste domenii, Galeria Dialog (Primaria sectorului 2) ne ofera o a treia surpriza, intilnirea cu opera plastica a poetului Marin Sorescu.
Au trecut deja zece ani de la disparitia lui Marin Sorescu la doar saizeci de ani (in decembrie 2006), dar cu siguranta nu am uitat verva scrisului sau, umorul, lirica sa parodica, descriptiva, ce ofera o imagine plina de savoare a lumii din care autorul provine. Descoperim acum, intr-un alt chip, tot acel univers fabulos in care predomina puterea de expresie a imaginii: „poezia din cuvinte nu se vede, in timp ce aceea asternuta pe pinza te izbeste cu concretetea ei si e ca o durere imediata…“. Este o marturisire de credinta, o dovada ca in acest univers paralel cu cel al cuvintului, Marin Sorescu a simtit, a vizualizat si ne-a lasat mostenire o opera pe care nu o putem neglija.
Marin Sorescu a avut numeroase legaturi cu artisti plastici contemporani. Ion Pacea i-a fost unul dintre mentori, Magdalena Radulescu a realizat, in 1978, unul dintre portretele sale cele mai cunoscute, iar Ion Nicodim a modelat chipul poetului, realizind cu fonduri proprii un portret in bronz, amplasat in fata salii „Marin Sorescu“ de la Teatrul National din Craiova. Dar legaturile autorului cu plastica au mers mult mai departe, nu s-au oprit doar la interesul pentru un alt tip de limbaj, la vizitele facute in atelier artistilor plastici de pe intregul mapamond, la interesul pentru muzee. El si-a dedicat parte din timpul sau exercitiului plastic, inregistrind cu dezinvoltura, cu spontaneitate, intimplari hazlii descoperite mai ales in universul gospodariei taranesti.
Chiar daca sintem tentati, nu put
