- Politic - nr. 57 / 23 Martie, 2007 D. Leonte Moldovan, raportor: Nu-l iertam deloc. D. Emil Dandea: Sunt iar unii membri ai Comitetului de 100, care si astazi, in ziarul lor "Patria", propovaduiesc faptul ca fericirea, in primul rand a Tarii Romanesti, depinde numai de fericirea minoritarilor, deci noi sa nu mai avem nimic altceva de lucru decat sa cautam sa-i facem cat mai fericiti, prin toate mijloacele, pe minoritari, caci aceasta va fi si fericirea noastra. Ei mai invoca, referitor la minoritati, principiile de la Alba-lulia. D-lor deputati, am fost si noi la Alba-lulia in acea mareata zi de 1 Decembrie! Doar Garda Nationala din Muntii Apuseni a facut paza acestei adunari inaltatoare! Dar noi stim numai atat: ca poporul roman, la Alba-lulia, intr-un suflet si un glas, cu inima curata, a hotarat numai punctul prim al rezolutiei: acea deplina libertate nationala si unire fara conditii. D. Leonte Moldovan, raportor: Asa este (Aplauze). D. EmiI Dandea: Dupa ce s-a rostit acolo aceasta sentinta istorica, strigatele si lacrimile de bucurie au coplesit totul. Nu a mai ascultat nimeni, nu a mai auzit nimeni ce s-a spus pe urma. Restul rezolutiei este o parafrazare anacronica din "Suplex Libellus Valachorum" de la 1792, din hotararea de pe Campul Libertatii din Blaj, redactata la 1848 de Barnutiu, si din Memorandumul din 1892. D-lor deputati, daca atitudinea de la Alba-Iulia din acele vremuri tulburi o mai intelegem, nu suntem deloc in clar cu principiile actuale ale Partidului National-Taranesc in chestiunea minoritarilor. Intr-adevar d-lor, in anul 1924, d. luliu Maniu, presedintele acestui partid, a tinut, la Institutul Social Roman, o conferinta despre problema minoritatilor, in care repeta promisiunile de la Alba-lulia, de a da minoritatilor dreptul de a se administra, instrui, judeca etc. in limba lor, de catre organe compuse din minoritari, pe intreg ter