Alegerile parlamentare din 4 martie in Estonia au marcat o premiera mondiala. Populatia statului baltic a fost prima care a avut optiunea de a vota pentru un parlament nou prin intermediul internetului. Chiar daca numai cu putin peste trei procente din alegatori au optat sa voteze online, Estonia a deschis fereastra prin care putem intrezari modul in care viitorul tehnologic va influenta sau mai bine zis va revolutiona sistemul electoral.
Acest pas este cu atit mai semnificativ cu cit are loc in contextul aniversarii, pe 25 martie, a cincizeci de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul fondator al Uniunii Europene.
Bilantul arata clar contrastul dintre Europa de dinaintea semnarii Tratatului, un continent ravasit de doua razboaie mondiale si de profunde crize economice si Europa ultimilor cincizeci de ani, marcati de o pace si prosperitate inegalabile in istoria continentului.
Proiectul Uniunii Europene a avut success pentru ca generatiile fondatoare au fost decisiv marcate de devastarea cauzata de cel de al Doilea Razboi Mondial si puternic stimulate sa isi integreze economiile in asa fel incit sa previna repetarea unui conflict amplu intre adversarii traditionali europeni.
Votarea reprezentantilor nationali prin internet pentru prima oara arata efectele globalizarii asupra procesului politic si ofera o noua perspectiva chiar acum cind Uniunii Europene ii lipseste o viziune si un impuls unitare.
In contextul actual, stagnarea economica si apatia politica au creat o populatie mai mult sceptica decit entuziasta pentru proiectul european. Pe masura ce generatiile anterioare vor fi inlocuite cu cele noi, istoria primei jumatati a secolui trecut va juca un rol tot mai secundar in gindirea cetatenilor europeni. Pacea pe continent este deja considerata de multi ca fiind ceva banal, iar entuziasmul pentru Uniune