Cu mult inainte ca sportul romanesc sa fie definit de maxima "razboinicului luminii ": "Cu Dragomir am avut o discutie normala - el m-a facut oligofren, eu l-am facut zdreanta, dar nu ne-am insultat" sau de raspunsul standard al lui Hagi la intrebarile ziaristilor:"Orice se poate intampla. In fotbal balonul e rotund" - autoritatile timisene faceau eforturi mari pentru imprimarea unui stil de viata sportiv in satele si comunele judetului.
Mai exact prin 1953, cand colectivizarea facea ravagii, taranii fiind convinsi sa-si dea pamanturile la cooperativa prin masaje cu cizme de securist numarul 45 sau prin colocvii de 20 in celula la Penitenciarul Popa Sapca, oficialitatile judetului erau chipurile, preocupate de cu totul alte activitati. De exemplu, de organizarea de derby-uri la tara, dupa cum puteam citi in editia din 14 iunie 1953 a Drapelului Rosu, in articolul intitulat "Infiintarea Asociatiei de cultura fizica ®Recolta¯" Mai exact, ca sa nu ridice securisti in spate si sa le dea drumul pe Bega, taranii lasati la propriu in fundul gol de idealurile socialismului erau indemnati sa ridice greutati, pentru fortificare fizica, pentru putea duce in spate planul cincinal, mai ales ca "asociatia de cultura fizica ®Recolta¯ este organizata dupa exemplul asociatiilor sportive colhoznice din Uniunea Sovietica...", deci, cine nu ridica bata de oina pe teren, ridica tarnacopul in lagarele de munca din gulagul siberian al tatucului Stalin. De altfel, Asociatia de cultura fizica "Recolta" avea un scop pasnic, care consta, scria ziaristul din Drapelul, in "atragerea in masa a oamenilor muncii de la sate si a membrilor lor de familie catre practicarea continua a sportului". Se puteau inscrie in Asociatia de cultura fizica "Recolta" doar taranii timiseni impacati cu gandul colectivizarii, pentru ca toti ceilalti, dupa cum am aflat din Raportul cu privire la crimele comunismu