Prin reabilitarea unei locuinţe, potenţialul de economisire a energiei termice la consumator este de circa 40% Presiunea costurilor ridicate ale energiei îşi produce efectele. Într-un Prin reabilitarea unei locuinţe, potenţialul de economisire a energiei termice la consumator este de circa 40% Presiunea costurilor ridicate ale energiei îşi produce efectele. Într-un termen de circa şapte ani de-acum încolo, Uniunea Europeană are ca ţintă să nu mai accepte decât construirea aşa-numitelor "case pasive". Acestea mai pot fi numite"case zero energetic" sau case fără încălzire. Casele pasive sunt cele fără sistem de încălzire tradiţional şi fără sistem de climatizare. Aceasta implică existenţa unui nivel de izolare foarte ridicat şi un sistem de ventilare cu o eficienţă ridicată de recuperare a căldurii. "Directivele UE prevăd reducerea constantă a consumurilor energetice în clădiri, până la implementarea conceptului de casă pasivă, unde consumul energetic este de cel mult 15 KWh/m2an. Adică de aproape 30 de ori mai puţin decât în România. 88%, potenţial de economisire a energiei termice Măsura se aplică doar pentru clădirile noi", a declarat ieri, în cadrul unui seminar de profil, Emilia Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC). Ea a explicat că indicatorul energetic pentru blocurile româneşti din mediul urban este de 390 KWh/m2an, pentru energia termică. În UE, acelaşi indicator are valoarea medie de 220 KWh/m2an. Consumul de căldură pentru încălzirea unui apartament de două camere în România este de patru ori mai mare decât cel pentru încălzirea unui apartament cu patru camere din Germania, a afirmat, la rândul său, Răzvan Niculescu-Aron, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). De asemenea, rezistenţa termică a ferestrelor şi uşilor în România este de trei ori, respectiv de cinci ori mai mică decât în ţăr