Paharnicul Constandin Sion, in pretioasa sa Arhondologie a Moldovei, consemna astfel originile familiei boieresti care se ascunde in spatele foarte raspanditului nume "Cristescu": "Bulgari, pe vremea domnului Moruz, viind in beilic cu strangerea oilor ce sa lua de mumbaia din tara, pentru tarigrad. Fiind bogat a luat o fata Basoteasca de la tinutul Botosani, ce ave mosia Cristestii, zastre a ei, si s-au facut pitar. Porecla lui era Caramfil; au facut un ficior Iordache si o fata Zoita; au murit parintii lor si i-au crescut mosul lor, comisul Iordache Basota". In primul rand, este de observat ca obarsia etnica atribuita de Sion este probabil eronata. In multe cazuri, pentru a diminua diferite neamuri - precum cel al lui Nicolae Iorga, de pilda -, le atribuia aceasta origine, care fireste de fapt nu are nimic peiorativ, dar care in epoca nu se prea bucura de prestigiu. Pe de alta parte, fie remarcat numele de "Caramfil" care pare a indica mai degraba o obarsie greceasca. De altfel, ulterior el se va transforma in "Carionfil", patronimic asemanator cu cel al carturarului constantinopolitan Ioan Cariofil, incetat din viata la Bucuresti in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu.
Dupa Ioan C. Filitti, postelnicul moldovean Iordache Carionfil (1787) ar fi putut fi inrudit cu familia nobila Cariofil din Creta - mai exact din orasul Kydonia -, trecuta apoi in insula Corfu. Cariofilestii fusesera mari dregatori ai Patriarhiei ecumenice, retori si eclesiarhi ai acesteia: unul dintre ei, Manolache, a fost casatorit chiar cu o sora a lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul si - coincidenta sau nu - in familia Carionfil Cristescu de mai tarziu aveau sa se repete incuscririle cu Mavrocordatii. Ighemoniconul casatoriilor pare a indica descendenta din Cariofilestii secolului al XVII-lea.
Importanta a fost desigur casatoria mai sus amintita cu o Basota - vechi neam bo