Nu se stiu prea bine ratiunile pentru care in 2006 au fost sacrificate, in Romania, mii de pasari de curte. Unii spun ca din obscure ratiuni economice, altii sustin ca aceasta mare campanie de asanare domestica era perfect motivata de pericolul virusului gripal cu care ni s-au procopsit orataniile: celebrul, de-acum, H5N1. Un virus care, asemeni altor agenti patogeni, evolueaza rapid si sufera mutatii, unele forme ale sale putand sa ameninte grav viata omului.
S-au raportat, de altfel, sute de cazuri mortale produse din 2003 incoace, in special in zona asiatica a globului si la persoane aflate in contact direct cu pasaretul infectat. E demonstrata, astfel, posibilitatea ca gripa aviara sa treaca si la om, cu consecinte dintre cele mai tragice. Teama de epidemie risca uneori sa conduca la manifestari isterice, dar e foarte adevarat ca asemenea explozii virotice au mai existat in istoria recenta, iar rememorarea lor e de natura sa nelinisteasca pe toti cei ce cred ca neabordarea energica si din buna vreme a fenomenelor de acest tip poate costa omenirea mai mult decat eforturile de a le tine sub control.
Anul 1918 a insemnat incheierea primului razboi mondial, dar si anul gripei spaniole. Cu cele peste 50 de milioane de victime facute pe integul glob (dintre care 600.000 in America), epidemia aceasta depaseste pierderile umane acumulate din ciocnirile efective ale razboiului amintit. Virusul implicat intr-o asemenea catastrofa majora este tot din familia gripei aviare si a fost denumit H1N1. Indiferent pe ce filiera a ajuns la om, el s-a adaptat teribil de bine la noul suport biologic, producand ravagiile pomenite mai inainte.
E limpede ca numarul celor loviti de gripa spaniola a fost mult mai mare decat al celor rapusi de ea. Exista si astazi supravietuitori, ajunsi pe lista nonagenarilor, care pot evoca atmosfera de groaza a acelor zile, ca
