- Diverse - nr. 63 / 2 Aprilie, 2007 Societatea contemporana, comparativ cu cele anterioare, se caracterizeaza prin schimbari radicale care se petrec in conduita, la locul de munca sau in familie, in educatie, in stiinta si tehnologie, in religie si aproape in orice aspect al vietii noastre. Pe de alta parte, teama de nenorociri domina, de la cele care privesc persoana si familia acesteia pana la cele care se refera la supravietuirea speciei umane. A trai intr-o asemenea lume presupune un inalt grad de adaptare si de curaj. Gradul de adaptare, ca si cel al dezvoltarii, sunt date de modul in care creierul functioneaza. Or, se stie ca acesta functioneaza in baza principiului "foloseste-l sau se pierde", mentinandu-se astfel numai acele celule si conexiuni neuronale care sunt folosite. Cercetarile de ultima ora arata ca formarea si ruperea conexiunilor neuronale depind direct de experientele copilului, mai ales ca, in primii ani de viata, creierul copilului continua sa se dezvolte. Si, in timp ce experientele bune ajuta la dezvoltare, vizand in mod direct procesul de acomodare si adaptare, lipsa experientelor poate cauza probleme mari in dezvoltarea copilului. Se stie prea bine ca dezvoltarea copilului este legata de educatia timpurie, de sanatate, nutritie si dezvoltare psiho-sociala. Aceasta are loc sub presiunea structurilor sociale, culturale, prin influentele mass-mediei si frecventarea institutiilor prescolare unde copilul ia contact cu cerinte multiple privind autonomia si adaptarea la mediul de viata. In multe situatii apar diferente de cerinta in camin - comparativ cu cele din familie - ceea ce presupune o mai mare varietate de conduite. Ca atare, contradictiile dintre solicitarile externe si posibilitatile interne devin, mai active. Aceste forme de contradictii stimuleaza dezvoltarea exploziva a comportamentelor, a conduitelor sociale diferentiate, a formarii