Oricine se aventureaza sa caute o explicatie a comportamentului popoarelor est-europene in comunism va fi tentat sa includa si factorul religios in mecanismul lui explicativ. Tarile comuniste au evoluat diferit, iar treptele evolutiei lor se suprapun destul de bine pe aria de acoperire a celor trei confesiuni crestine importante.

Avem un prim grup al tarilor cu importante comunitati protestante (Ungaria si Cehia), dupa care urmeaza grupul tarilor catolice (Polonia si Slovacia) si, in cele din urma, tarile ortodoxe (Romania si Bulgaria). in cadrul fostului URSS se detaseaza grupul Tarilor baltice. Lituania este majoritar catolica, Letonia si Estonia sint protestante. Restul tarilor ex-sovietice din spatiul european sint ortodoxe. Ce anume a determinat aceasta raportare confesionala a popoarelor din estul Europei la comunism? Este posibil ca sensibilitatea la utopie sa fie conditionata religios sau sint si alte motive care merita sa fie luate in considerare?

Primul autor care ofera o explicatie religioasa a dezvoltarii istorice diferite a popoarelor europene este Max Weber. in Etica protestanta si spiritul capitalist, el constata ca, desi au avut conditii istorice asemanatoare, tarile din apusul Europei s-au dezvoltat inegal sub aspect social si economic. Weber considera ca radacinile capitalismului trebuie cautate in perioada Reformei lui Luther si Calvin.

Dupa acesta, tendinta de a acumula capital si de a-l reinvesti apoi (nu de a-l cheltui) a aparut ca urmare a schimbarii modului de raportare la lume a individului protestant. Aceasta atitudine are o origine aproape dogmatica. Calvin – atunci cind vorbea despre mintuire, respectiv damnare (stabilite de Dumnezeu din eternitate) – le spunea discipolilor sai ca semnul electiunii divine va fi prosperitatea materiala, pe cind cel al damnarii va fi opusul acesteia: ghinionul si saracia. As