Peste 300 de milioane de euro şi cel puţin şase ani. De atât are nevoie Doljul, cel puţin pe hârtie, pentru a intra în rândul regiunilor civilizate din Europa, care beneficiază în prezent de sisteme complete de canalizare şi epurare a apelor uzate.

Au trecut trei luni de când România a intrat oficial în Uniunea Europeană, iar fondurile structurale de miliarde de euro care ar fi trebuit să intre în buzunarele oamenilor de afaceri şi a administraţiilor locale în baza unor proiecte au rămas cel puţin pe moment la nivel de teorie. Autorităţile fac însă socoteli peste socoteli cu ceea ce ar putea face cu banii Europei, în timp ce termenele pe care România s-a angajat să le respecte pentru rezolvarea unor probleme reclamate de UE par tot mai aproape. Este şi cazul colectării şi epurării apelor uzate, aflate într-o situaţie delicată în judeţul Dolj. Potrivit datelor puse la dispoziţie de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, în prezent nici o localitate urbană nu deţine un sistem de canalizare complet, iar staţiile de epurare lipsesc. În plus, dintre comune, doar două, Desa şi Pleniţa, beneficiază de canalizare parţială.

Canalizare în şase ani pentru oraşe

Conform Mariei Cârstea, referent de specialitate în cadrul Serviciului Autorizare şi Controlul Conformării din APM Dolj, guvernul român a negociat cu Comisia Europeană anumite perioade de tranziţie în care autorităţile române, inclusiv cele din judeţ, trebuie să realizeze sisteme de canalizare şi staţii de epurare, acestea variind în funcţie de numărul de locuitori şi factorii naturali. Spre exemplu, ca să poată ajunge în rândul semenilor civilizaţi din Europa, oraşele, municipiile şi câteva dintre comunele doljene cu o populaţie mai numeroasă ar trebui să realizeze sisteme complete de canalizare până în 2013, iar staţii de epurare până în 2015. Excepţie face Craiova, care trebuie să se