Citeam zilele trecute comentariul unui ziarist iesean dotat cu spirit critic (Dorin Spineanu), care era surprins sa constate ca, in ciuda unui guvern inept si macinat din toate directiile de convulsii politicoide, economia nationala functioneaza la parametri cit de cit normali.
Remarca era incoronata cu urmatoarea intrebare de bun-simt: „Oare n-ar fi mai bine fara guvern ca s-o ducem noi decent?“ Introspectia social-filozofica poate fi dusa mai departe: nu numai ca hoardele guvernamentale care s-au perindat pe la cirma patriei au incurcat bunul mers al economiei, luind masuri impotriva naturii capitaliste sau stagnind cu miinile in sin cind trebuiau macar sa preia cu acte pomenile occidentale, dar au spoliat averea publica de zeci de miliarde de dolari.
- Scuzele viciate nu sint minuite doar de lumea fraudei economice
O intrebare de bun-simt atrage alta: nu sint in stare organele justitiei noastre fara dinti sa aplice dreptatea in cazuri de notorietate redusa, cum ar fi posibil sa-i condamne macar pentru neglijenta criminala pe responsabilii guvernarii post-ceausiste? Se pare ca Nicolae Ceausescu nu a intinat doar idealurile comuniste, dar a aruncat in derizoriu masurile care s-ar fi impus in democratia cu narav din iubita noastra tara. De fiecare data cind o capetenie anunta deschiderea frontului de lupta impotriva coruptiei, zeci de analisti infiltrati sar ca broastele de pe mal acuzind reluarea terorii economice comuniste.
Filozofia nationala e nevoita sa mai urce o treapta: specificul unui popor nu poate fi decit partial estompat de forma perena de guvernamint, fie ea totalitara. Mai mult: artistii infractiunii se vor folosi de meandrele trecutului pentru a-si implini destinul mai cu spor. Dupa ce i-au alungat pe burghezo-mosieri, pentru ca, exploatind masele, si-au ridicat palate, capeteniile comuniste au instaurat noua ju
