Sa ne lasam pentru cateva clipe fantezia sa zboare... Ne aflam cu mai bine de 2.000 de ani in urma, in prima jumatate a secolului I i.Hr., in padurile dese din Muntii Orastiei. In atelierele mesterilor daci de la Sarmizegetusa Regia este agitatie mare. Campionii prelucrarii fierului in aceasta parte a Europei, iscusitii argintari, se pregatesc pentru o operatie speciala. De jur imprejur, sute de stante asteapta sa intre in functiune si sa transforme gramezile de aur strans cu migala din nisipul raului Strei in monede. Este momentul cand se pregatesc sa intre in istorie acei banuti care au infierbantat fantezia cautatorilor de aur si pe care istoricii i-au botezat kosoni. Adevarata lor poveste ne-o spune conf. dr. Radu Ardevan, de la Catedra de istorie antica si arheologie, Facultatea de istorie si filosofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, specializat in epigrafie si numismatica antica. (Radu Constantinescu)

Aspectul

Kosonii sunt monede de aur intalnite in Dacia si numai in Dacia. Lucru ciudat, chiar foarte ciudat deoarece, altfel, dacii nu au batut niciodata nici un fel de piese din aur si nici nu l-au folosit la podoabe sau bijuterii. Si totusi in spatiul civilizatiei dacilor au fost produse la un anumit moment al istoriei aceste monede care au constituit, si constituie inca, o enigma pentru istoricii nostri.

Piesele de aur au greutatea unui stater grecesc sau elenistic de 8 grame si ceva (in medie, cam 8,40 g), dar aspectul lor nu este de moneda greaca. Aceasta avea pastila mai groasa, care se batea la rece. Kosonii au pastila plata, batuta la cald, tehnica folosita de romani. In al doilea rand, figuratia acestor monede se inspira din denarul republican roman. Pe avers apare un vultur care sta pe o ghioaga, ghioaga lui Heracles, evident, si tine intr-una din gheare o cununa de laur. Aceasta este o imagine copiata de pe un d