La inceputul anilor '90, peisajul urbanistic era caracterizat de blocuri identice care urmareau bulevardele, de cartiere inghesuite si de alimentarele care ocupau, din loc in loc, parterurile blocurilor. Fiecare oras trebuia sa aiba cel putin un centru co
Odata cu venirea investitorilor, care in mare parte si-au adus cu ei planurile de constructie gata facute, peisajul a inceput sa se schimbe. Este vorba despre mari centre comerciale, despre hoteluri moderne sau cladiri de birouri impunatoare, care isi stralucesc otelul si geamurile imense peste aceleasi blocuri gri. Insa, libertatea in arhitectura, imaginatia in proiecte importante a intarziat sa apara. Stimulul principal au fost fondurile straine. "Marile proiecte comerciale dezvoltate de fonduri straine de investitii vor cauta sa foloseasca cele mai bune elemente ale arhitecturii din Europa de Vest. Initial, proiectele interne dezvoltate de arhitectii locali vor adopta si ele un stil modern, international, pentru ca acest lucru va fi vazut si perceput ca unul normal pentru un stat emergent care intra in Europa ", spune Richard Cave, director in cadrul companiei de arhitectura Burrows Cave International, cu sediul la Londra.
Dupa parerea lui, putem spera ca, odata cu trecerea timpului, se va naste din acest fenomen o tendinta arhitecturala unica, ce va reprezenta insa un raspuns economic si emotional al unui grup restrans de indivizi, transformare ce ar putea dura chiar si 10 ani. In Bucuresti, peisajul urbanistic este dominat de unele constructii care la vremea lor au reprezentat adevarate puncte de reper pentru arhitecti, niste "varfuri" care au fost treptat ajunse din urma de piata. "Pe piata proiectarii de arhitectura am avut pana acum cateva milestone-uri, cum a fost Opera House, Bucharest Business Park sau Charles de Gaule Plaza, care au fost intr-o oarecare masura imitate, la nive