După 100 de ani de promovare a vieţii la sat chiar în centrul Capitalei, prin Muzeul Ţăranului, a venit şi rândul orăşenilor să fie şi ei imortalizaţi într-un muzeul dedicat evoluţiei După 100 de ani de promovare a vieţii la sat chiar în centrul Capitalei, prin Muzeul Ţăranului, a venit şi rândul orăşenilor să fie şi ei imortalizaţi într-un muzeul dedicat evoluţiei lor Modificările din mediul urban, de la alimentaţie, ţinută şi atitudine până la boli, prostituţie şi obiceiuri culturale sunt principalele criterii pe care trei cercetători au încropit Muzeul Naţional de Antropologie Urbană. Vizitatorii aproape că vor intra într-o maşină a timpului şi vor putea trăi într-un colţ al vechiului Bucureşti. Totul va porni de la craniile răposaţilor anonimi din Capitală, ţinute acum în Institutul de Cercetare Antropologică "Dr. Francisc Rainer". După fotografiile vremii respective, specialiştii vor face mulaje, transformându-le în figuri. Apoi povestea se completează prin decor, costume şi alte accesorii. Sediul, într-o fabrică veche În aşteptarea unei hotărâri de guvern care să consfinţească proiectul, şi care poate fi dată în maximum patru ani, istoricul Adrian Majuru, antropologul Ioan Oprescu şi fostul membru din consiliul de administraţie al Muzeului Peleş, Florin Filip, recuperează identitatea bucureştenilor de-a lungul a sute de ani. "Aceasta ar putea fi prima instituţie muzeală de profil din Europa", scriu iniţiatorii proiectului la rubrica "Puncte tari", în contextul activităţii muzeului. Principalul impediment nu este materia primă, patrimoniul, ci "inexistenţa unui sediu în stadiul de faţă", după cum se arată la "Puncte slabe". Dintre variantele propuse de cei trei, cea mai interesantă locaţie ar putea fi un spaţiu industrial abandonat, din secolul al XIX-lea. "Orice revigorare de acest fel în domeniul patrimoniului industrial din Capitală este binevenită, pentr