"Intalnirea cu Parintele Galeriu mi-a schimbat viata".
Pictor de rang inalt, membru corespondent al Academiei Romane, publicist respectat si creator al editurii "Anastasia", Sorin Dumitrescu este un practicant al ortodoxiei. O devenire spectaculoasa, care a pornit din "infernul" indiferentei
"Rolul esential in educatia mea religioasa l-a jucat bunica"
- Celebritatea dvs. de mare pictor este impartita frateste cu aceea de "om al lui Dumnezeu". Ati fost totdeauna credincios?
- Nu-mi aduc aminte sa fi fost vreodata necredincios. Dar dupa mine, a fi credincios inseamna sa si practici credinta. Or, asta mi s-a intamplat mai tarziu, n-am fost niciodata antireligios, dar indiferent, da. Si anume, pe toata intinderea "dulcii pasari a tineretii" (este titlul unui film celebru)... Pacatele de tinerete sunt cumplite. Cand le-am facut, eram indiferent, si fata de cultura bisericeasca, si fata de institutia Bisericii...
- Totusi, in vremurile acelea, inca se mai facea o educatie religioasa in familie, parintii isi duceau copiii la biserica... De ce erati indiferent?
- Rolul esential in educatia mea religioasa l-a jucat bunica. Bunica, in general, este un factor de o importanta uriasa pentru nepoti. Bunica m-a dus la biserica, fara sa ma constranga insa sa ma port intr-un anume fel. In copilarie am invatat sa merg cu lumanarica la altar, sa ma duc la miruit, sa ma marturisesc, sa ma impartasesc. Mai tarziu, in tinerete, lucrurile acestea au ramas in urma, aveam alte preocupari si am devenit indiferent, dar niciodata un adversar al credintei. Tineretea fara o educatie religioasa este instabila. Vorba lui Eminescu, lipseste aracul pe care il pui la vrejul vitei de vie. Fara aracul asta, tanarul nu mai are verticala, se prelinge pe pamant. Pe urma, tineretea are marele pacat al unei insolente cosmice, al unor indrazneli nesabuite, mot