Impactul electoral al mititelului sfaraind sagalnic pe gratarul social-democrat de campanie nu a fost inca suficient studiat. Atractia exercitata de mititel asupra fomistilor, a plimbaretilor duminicali, a smecherilor si simpatizantilor cu tricou rosu este cuantificabila, se vede, se numara si se introduce in computerul de partid. Ceea ce lipseste din analiza este capacitatea transformarii lui in vot. Relatia mititel-urna este inca un mister. Nu e clar daca acolo, in adancurile de pefele ale urnei, mititelul devine vot si, mai ales, ce fel de vot. Nu e clar nici macar daca mititelul genereaza energia creatoare necesara deplasarii spre sectia de vot. Daca actiunea lui asupra simtului civic este pozitiva sau din contra. Cu alte cuvinte, valentele electorale ale mititelului sunt practic necunoscute. Nu au fost niciodata demonstrate stiintific. Se merge inca pe bajbaite, la plesneala. Acesta este motivul pentru care operatiunea de distributie a mititelului se reia haotic la fiecare ciclu electoral. Cei 10.000 de mitingisti ademeniti cu sloganul "un mititel gratis pentru fiecare" s-au dovedit complet insensibili la mesajul ideologic si electoral. Pentru ca Geoana sa poata vorbi, a trebuit sa se dea comanda: "Opriti gratarele!". Acesta este cel mai bun indiciu ca scopul mitingului a fost ratat, mititelul intorcandu-se perfid impotriva initiatorilor.

Fenomenul se poate repeta si cu alte mijloace traditionale de manipulare a electoratului sau de falsificare a rezultatelor alegerilor/referendumului. Cum pentru coalitia antiprezidentiala miza referendumului este slaba prezenta la vot, se apeleaza la mai vechile tertipuri pesediste. Daca in 2003, la referendumul PSD pentru Constitutie, s-a scos din dotare, ca la razboi, tot ce se deplasa pe patru roti, daca s-au organizat sectii in gari, la colt de strada, in supermarketuri, ca sa nu mai discutam de strainatate, unde doar