Majoritatea achiziţiilor de locuinţe se face prin intermediul unei finanţări. Leasingul imobiliar este, încă, la nivelul de ştire proaspătă pe piaţa imobiliară autohtonă, deşi a pătruns de ceva vreme în România. Interesul manifestat în special de persoanele fizice rămâne scăzut, în ciuda afirmaţiilor membrilor pieţei, legate de avantajele oferite de acest sistem de finanţare. De altfel, ponderea pe piaţă a leasingului pe sectorul rezidenţial nu depăşeşte 15% d
Majoritatea achiziţiilor de locuinţe se face prin intermediul unei finanţări. Leasingul imobiliar este, încă, la nivelul de ştire proaspătă pe piaţa imobiliară autohtonă, deşi a pătruns de ceva vreme în România.
Interesul manifestat în special de persoanele fizice rămâne scăzut, în ciuda afirmaţiilor membrilor pieţei, legate de avantajele oferite de acest sistem de finanţare. De altfel, ponderea pe piaţă a leasingului pe sectorul rezidenţial nu depăşeşte 15% din totalul pieţei de profil. În prezent, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte leasingul imobiliar, care reprezintă doar 0,07% din PIB, potrivit Asociaţiei de Leasing şi Servicii Financiare Nebancare (ALB).
În aceste condiţii, leasingului imobiliar nu face, deocamdată, o concurenţă serioasă creditelor imobiliare sau ipotecare. În plus, de aproximativ trei ani, diferenţele dintre cele două tipuri de creditare au scăzut semnificativ.
Creditul ipotecar pare a se fi impus în ultimul an, prin intermediul politicilor aplicate de majoritatea băncilor şi fondurilor de creditare, anume garantarea creditului prin ipotecarea imobilului achiziţionat.
Totuşi, apar şi diferenţieri. Astfel, creditul ipotecar se garantează cu ipoteca pe imobil, în vreme ce pentru creditul imobiliar se acceptă şi alte tipuri de garanţii (giranţi, alte imobile