Aprobarea bugetului in Parlament constituie un proces foarte important, pentru ca in acest fel se stabileste cum aproape 30% din avutia nationala urmeaza sa fie colectata si redistribuita de catre Guvern.
In ultimii trei ani, insa, am asistat la aparitia unui decalaj tot mai accentuat intre ceea ce stabileste Parlamentul si ceea ce executa Guvernul prin politicile bugetare.
Anul 2007 nu face exceptie de la regula: una aprobam si alta executam. Anul trecut a fost marcat de "heirupismul" din luna decembrie, cand au fost cheltuite peste 3 miliarde de euro in mai putin de 30 de zile. Acum observam o atitudine ultraconservatoare a guvernantilor in ceea ce priveste cheltuirea banului public, determinata si de deteriorarea semnificativa a veniturilor bugetare in primul trimestru al acestui an.
Executia bugetara nu tine seama nici anul acesta de un principiu al ritmicitatii, fiind limitata la restrangerea cheltuielilor, indiferent de consecinte si implicatii. Nivelul nesatisfacator al veniturilor bugetare, in ciuda revenirii timide din luna aprilie, a fost generat in primul rand de o planificare defectuoasa. Avertismentele internationale sunt deja bine cunoscute. Comisarul Almunia si departamentele de specialitate ale Comisiei Europene isi arata ingrijorarea fata de politicile bugetare ale Guvernului, care atat in 2005 si 2006, cat mai ales in 2007, provoaca incertitudini la Bruxelles. Executia bugetara inregistreaza deficite considerabile in primele patru luni ale anului, compensate insa de excedentele bugetelor locale si ale bugetului asigurarilor sociale. Observam insa ca acest "colac de salvare" al executiei bugetare vine tocmai de la miliardele de euro cheltuite in decembrie 2006, raportate in acest an ca venituri ale bugetelor locale. Acestea urmeaza sa fie cheltuite pe parcursul anului, iar daca veniturile bugetului de stat vor avea in continuare ace