Deşi nea Mihai n-avea aparat clandestin de sudură, nea Mitică il reclama mereu la Miliţie că are. Miliţia il controla pe nea Mihai, după fiecare reclamaţie a lui nea Mitică, şi incheia un proces-verbal de constatare, in care apărea in mod repetat precizarea că, in problema aparatului clandestin de sudură, nu se iviseră elemente noi.Deşi nea Mihai n-avea aparat clandestin de sudură, nea Mitică il reclama mereu la Miliţie că are. Miliţia il controla pe nea Mihai, după fiecare reclamaţie a lui nea Mitică, şi incheia un proces-verbal de constatare, in care apărea in mod repetat precizarea că, in problema aparatului clandestin de sudură, nu se iviseră elemente noi.

Â

Fapt ce ii făcea pe şefii de la Circă să tragă, la sfărşitul anului, concluzia că existau unele situaţii neclarificate care cereau un plus de vigilenţă. Plutonierul care răspundea de strada Perniţei, unde locuiau nea Mihai şi nea Mitică, ii avertiza pe locatarii oarecum mai prietenoşi cu organele să le sesizeze dacă află ceva. In consecinţă, nea Mitică, deşi ştia că-l reclamase pe nea Mihai de-al dracului, doar ca să-i facă rău, incepea să se creadă deştept. Am mirosit eu bine, ii spunea nea Mitică nevesti-sii, Mihai ăsta are totuşi aparat. Ia să-i mai ardem o scrisorică.

Â

După ce-i ardea incă o anonimă, nea Mitică se simţea mai bine cu ficatul. După prima, a avut oarece mustrări de conştiinţă, dar pe următoarele le-a scris din reflex cetăţenesc. Nea Mitică ajuta statul să-i prindă pe vecinii care trăiau mai bine ca el practicănd o mulţime de activităţi care subminau economia socialistă. Unii făceau bulion şi, in loc să-l mănănce, ca să justifice creşterea cantităţilor de roşii de pe lăngă casa omului, il vindeau. Alţii, de profesie mecanici auto, le şopteau clienţilor de la Servis să-i caute mai bine acasă, iar statul, normal, suferea. Noroc că nea Mitică avea grijă să-l anunţe p