Unii îl consideră cel mai frumos sport, alţii cred că e vorba de o activitate destinată exclusiv snobilor. Dincolo de această controversă, terenul de golf rămâne locul în care o bună parte dintre puternicii lumii se duc să-şi exerseze îndemânarea şi răbdarea, să se relaxeze, dar şi să încheie înţelegeri economice, politice sau militare. Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, în România existau cinci terenuri de golf. Patru au fost devastate de armatele ger
Unii îl consideră cel mai frumos sport, alţii cred că e vorba de o activitate destinată exclusiv snobilor. Dincolo de această controversă, terenul de golf rămâne locul în care o bună parte dintre puternicii lumii se duc să-şi exerseze îndemânarea şi răbdarea, să se relaxeze, dar şi să încheie înţelegeri economice, politice sau militare.
Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, în România existau cinci terenuri de golf. Patru au fost devastate de armatele germane şi desfiinţate, câţiva ani mai târziu, de comunişti. Al cincilea, cel de la Clubul Diplomatic din Bucureşti, după ce a fost ocupat temporar de un spital de campanie al Wehrmachtului, a pierdut, o dată cu naţionalizarea, nouă din cele optsprezece găuri, iar în 1975, a fost închis la ordinul lui Ceauşescu.
Şapte decenii mai târziu, încă ne chinuim să ajungem la nivelul antebelic. Există, în prezent, patru terenuri de golf în România (reprezentând trei procente din totalul terenurilor din Europa de Est) şi în anii ce urmează este posibil ca numărul lor să se dubleze (ceea ce nu ne va ajuta, totuşi, să ratăm ultimele locuri ale clasamentului).
Singurul teren care a reuşit să renască după 1989 este cel de la Clubul Diplomatic. „Înainte să vină comuniştii, era cea mai modernă locaţie pentru golf din estul Europei. Am pierdut jumătate din găuri atunci când s-a
