Ieri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, dar cu anumite amendamente, propunerea legislativă formulată de Comisia juridică a Senatului privind modificarea unui articol din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Conform acestei modificări, ministrul Justiţiei pierde dreptul de a propune preşedintelui României numirea în funcţie a şefilor din Parchete. Este vorba de: procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii şefi de secţii din cadrul acestui Parchet, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii săi.
Propunerile pentru aceste funcţii ar urma să fie făcute de către Secţia pentru procurori a CSM. Apoi, revocarea din funcţii a şefilor Parchetelor se va face tot la propunerea Secţiei pentru procurori a CSM. De asemenea, este menţinută prevederea potrivit căreia preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
În prezent, propunerea de numire în respectivele funcţii de conducere de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi DIICOT o face ministrul Justiţiei, ca urmare a modificărilor legislative făcute în timpul mandatului fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei.
Reamintim cititorilor faptul că, în primul său număr, din 4 mai 2005, ziarul Gândul a tras în premieră un semnal de alarmă în legătură cu intenţia de subordonare politică a procuraturii. Arătam atunci că atâta vreme cât numirea şi revocarea din funcţii a şefilor din Parchete se află exclusiv la latitudinea unui om politic – ministrul Justiţiei, care este membru al executivului – sunt slabe şanse ca Justiţia din România să devi