Sfintii Imparati Constantin si Elena • Convertit la crestinism, imparatul Constantin cel Mare da, in 313, Edictul de la Milan, prin care crestinismul devine "religio licita" (religie permisa)

Crestinii ortodocsi sarbatoresc astazi praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena, prilej de bucurie, dar si de aducere aminte a doua personalitati istorice, care au avut un rol enorm in consolidarea si impunerea religiei crestine. Primul imparat crestin al Imperiului Roman de Rasarit, apoi bizantin, Constantin cel Mare a avut o domnie lunga, de peste 30 de ani (306-337), in care s-a dovedit un om de mare vointa, un intelept si un mare strateg, facand Bisericii cel mai mare serviciu dandu-i libertatea, dupa o lunga perioada de persecutii care au tulburat-o, de la Nero, pana la Diocletian. Nascut din parinti nobili, imparatul Constantius Chlorus si Elena, Constantin cel Mare a devenit un om providential pentru Biserica crestina, mai ales dupa anul 312, cand, inaintea unei lupte decisive cu rivalul sau la tron, Maxentiu, s-a convertit la crestinism. Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu afirma ca in ajunul bataliei de la Pons Milvius, din 28 octombrie 312, Constantin a vazut pe cer, in miezul zilei, o cruce luminoasa cu inscriptia "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei invinge). Noaptea, Mantuitorul i s-a aratat in vis, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale, sfanta Cruce, ca semn protector in lupte.

Victoria miraculoasa a armatei sale de numai 20 de mii de soldati contra aceleia de 7 ori mai numeroase a lui Maxentiu a fost considera de Constantin drept semn de la Dumnezeu. Convertit la crestinism, imparatul Constantin cel Mare da, in 313, Edictul de la Milan, prin care crestinismul devine "religio licita" (religie permisa). Mai mult, convins de valoarea religioasa si morala a crestinismului, l-a recomandat tu