Rezultatele finale ale referendumului din 19 mai privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu situează Doljul peste media de participare pe ţară şi sub medie în privinţa alegătorilor pro-Băsescu.

Potrivit datelor centralizate de Direcţia Regională de Statistică Dolj, există o diferenţă majoră între opţiunile electoratului din mediul urban şi cel din mediul rural. În timp ce în oraşe 74,2% din doljeni s-au declarat în favoarea rămânerii lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte, la sate 64,8% dintre alegători au votat NU. În cazul a cinci comune doljene, Amărăştii de Sus, Cetate, Drăgoteşti, Galiciuica şi Ostroveni, majoritatea electoratului s-a exprimat în favoarea demiterii lui Traian Băsescu.

Într-una dintre comunele cu procent majoritar de alegători care au optat pentru demiterea preşedintelui, Cetate, s-a înregistrat şi cel mai mare număr de buletine de vot anulate. Dacă media buletinelor anulate în Dolj a fost de 1,1%, în Cetate, media a fost de 8,9%, adică 367 de voturi, din cele 4.087 exprimate, au fost declarate nule. În Craiova, care concentrează peste jumătate dintre alegătorii înscrişi pe liste în judeţ, procentul alegătorilor care s-au pronunţat în favoarea lui Băsescu a fost majoritar în toate cele 156 de secţii de votare.

Comuna cu cei mai mulţi alegători pro-Băsescu a fost Breasta, unde peste 86% din electorat a votat NU. Rezultatele finale ale referendumului relevă faptul că 69,9% din voturile valabil exprimate au purtat ştampila pe NU, în timp ce 29% dintre doljeni au votat DA, iar 1,1% din voturi au fost declarate nule.

85% din alegătorii din Cetate s-au dus la vot

În ceea ce priveşte procentul de participare, electoratul din mediul rural a venit în număr mai mare la urne, diferenţa între prezenţa la vot fiind de peste 3%. Cei mai conştiincioşi alegători s-au dovedit tot locuitorii din Cetate, potrivi