Lustratia reintra, pentru a cita oara, pe agenda publica. Vom vedea cu cita seriozitate. Pina acum a fost ori subiect de lamento, ori instrument demagogic. Presedintele Traian Basescu s-a razgindit: vrea lustratie. Dupa anuntarea victoriei la referendum, Basescu si-a prezentat agenda, care ar rezulta din "vointa populatiei" exprimata prin vot: introducerea scrutinului uninominal, modificarea Constitutiei, reducerea numarului de parlamentari si, nu in ultimul rind, legea lustratiei.
Interesant este ca, nu mai departe de luna ianuarie a acestui an, Basescu sugera ca lustratia nu mai este posibila si ca ar fi inutila. Iata declaratia facuta atunci saptaminalului austriac "Profil": "Lustratia este posibila daca are loc la un an dupa revolutie. Dar au trecut deja 16 ani. Multi angajati ai Securitatii sint de mult in pensie. In actualul serviciu de informatii al Romaniei nu mai sint activi, mai degraba sint in economie sau in politica". In interviu, presedintele nu a facut referire la informatorii Securitatii si la fostii lideri ai Partidului Comunist, vizati si ei de legea lustratiei.
La vremea respectiva, agentiile de presa si ziarele comentau ca declaratia presedintelui este surprinzatoare, deoarece tot el afirmase, cu putin timp inainte, in decembrie 2006, ca isi asuma integral Raportul Comisiei Tismaneanu. Iar in Raportul Comisiei sta scris, la capitolul Recomandari: "Avind in vedere criminalitatea si nelegitimitatea regimului comunist, se impune adoptarea de urgenta a legii lustratiei". Numai ca presa nu a fost foarte atenta. Presedintele a declarat atunci ca isi va insusi doar recomandarile din Raport care sint aplicabile. Acest pas in lateral era facut tocmai pentru a se detasa de problema lustratiei, promovata pe atunci insistent de PNL. Legea lustratiei, in varianta propusa de liberali, a circulat, anul trecut, pentru scurt timp prin Parlament, a trec
