Summit-ul european organizat la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles, cu participarea liderilor politici ai statelor membre ale Uniunii Europene, s-a încheiat cu un compromis exprimat prin adoptarea unui Acord privind Tratatul European. Conform acestui acord, care înlocuieşte Tratatul Constituţional, anumite elemente noi vor redefini ceea ce reprezintă Uniunea Europeană, îndepărtând-o într-o anumită măsură de modelul gândit de iniţiatorii săi.

Uniunea Europeană va avea un preşedinte ales de liderii politici ai ţărilor membre, preşedinte care va purta titulatura de Preşedinte al reuniunilor Consiliului European şi care va înlocui actuala preşedinţie semestrială, exercitată prin rotaţie de ţările membre. Uniunea va avea şi un şef al diplomaţiei europene, un fel de ministru de externe european, care va avea rolul de a coordona activitatea diplomatică unională, urmând să răspundă în faţa guvernelor naţionale şi să gestioneze ajutoarele externe ale Comisiei Europene. În domeniul militar se introduce o clauză de apărare reciprocă de care va beneficia orice stat al Uniunii în cazul în care va fi atacat de o putere străină. Din 2014, votul în adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene se va baza pe sistemul „dublei majorităţi“, care presupune acordul a 55% din statele membre (65% din populaţia Uniunii) pentru adoptarea unei decizii.

O modificare surprinzătoare a relaţiilor politice interne din Uniune este reprezentată de dreptul conferit parlamentelor naţionale de a respinge propunerile legislative ale Comisiei Europene dacă acestea contravin competenţelor naţionale. Rolul Comisiei Europene de instituţie atotputernică a Uniunii se diminuează în favoarea parlamentelor naţionale, însă, pe de altă parte, se întrevede o accentuare a dificultăţilor în funcţionarea mecanismelor de aplicare a deciziilor adoptate la nivel unional. Acordul privind Tratatul