Evadările tot mai dese şi decesele din penitenciare dovedesc slăbiciunile unui sistem haotic. De cele mai multe ori, nimeni nu este tras la răspundere pentru astfel de situaţii. Deţinuţi Evadările tot mai dese şi decesele din penitenciare dovedesc slăbiciunile unui sistem haotic. De cele mai multe ori, nimeni nu este tras la răspundere pentru astfel de situaţii. Deţinuţi periculoşi "se evaporă" din puşcării, iar prinderea lor durează zile în şir. Ministerul Justiţiei şi Ministerul Sănătăţii au înfiinţat o comisie comună de analiză a deceselor survenite în sistemul penitenciar. Deşi un ordin similar exista încă din 2003, această comisie, practic, nu a funcţionat niciodată, din simplul motiv că tot timpul a fost lipsă de cvorum a membrilor acesteia. Din 2003 şi până în prezent, în sistemul penitenciar românesc s-au înregistrat 473 de decese, fără ca să se poată face o anchetă temeinică a cauzelor. Din aceste decese, 31 au fost sinucideri. Culmea este că toate sinuciderile s-au consumat prin spânzurare, în condiţiile în care există ordine conform cărora deţinuţilor să li se ia până şi şireturile de la încălţăminte. Anul trecut, 82,14% din decese s-au datorat unor cauze medicale - boli cardiovasculare, neoplasme, boli digestive şi tuberculoză. Lipsa medicilor specialişti din penitenciare este una dintre gravele probleme cu care sistemul se confruntă. Morţi neelucidate Morţile suspecte nu sunt niciodată elucidate. Neregulile, cele mai des constatate în penitenciare, vizează atât nerespectarea regimurilor de detenţie şi a unor condiţii minime de igienă, cât şi tratamentul aplicat deţinuţilor - de la abuzuri verbale sau fizice ale ofiţerilor până la utilizarea trupelor de intervenţie în afara situaţiilor care impun acest lucru. Astfel că, deţinuţii îşi permit să facă legea lor, demonstrând că "maxima siguranţă" poate fi demontată printr-o clipă de relaş a gardienilor. E