Observatorul din Copou a orbit • Cladirea Observatorului, finalizata in 1913, aflata acum la 94 de ani de la darea in folosinta, este mai curand un monument prin care se atesta dezinteresul de a se investi in cercetare si cunoastere • Instrumentele cu care se lucreaza sunt foarte invechite sau pur si simplu stricate • "Noi ne zbatem de mai multi ani, insa ne lovim de anumiti factori, factori de decizie finala care sunt cu 2 etaje mai sus de biroul meu", a declarat Ovidiu Carja, decanul Facultatii de Matematica din cadrul UAIC • Daca ar fi ca de la Iasi lumea sa afle ce exista in spatiu, ne-am intoarce in trecut atat de mult incat s-ar spune ca Pamantul sta sprijinit de-o broasca

Observatorul Astronomic din Iasi, aflat sub tutela Universitatii Al. I. Cuza, a devenit o relicva a unui trecut care s-a incremenit in proiecte. Totul zace in uitare si, ce este mai jignitor, in nepasare. Cladirea Observatorului, finalizata in 1913, monument acum la 94 de ani de la darea in folosinta, este mai curand un monument prin care se atesta dezinteresul de a se investi in cercetare si cunoastere. In curtea institutiei s-au cultivat zarzavaturi, acum s-a ridicat un depozit de deseuri iar un radiotelescop si alte doua telescoape stau acoperite de rugina. Ca o culme, in incinta Observatorului este amplasat un seismograf, dar specialistii de la Bucuresti au stiut sa-l conecteze la Internet si sa primeasca informatiile imediat. Aici in Iasi ar fi fost, probabil, imposibila formarea unei echipe care sa urmareasca activitatea seismografica. Fostul director al observatorului, Iulian Breahna, locuieste in apartamentul din Observator, fapt indignant atat pentru rectorul Universitatii Cuza, de care apartine, cat si pentru decanul Facultatii de Matematica, facultate care se ocupa de functionarea Observatorului. Tot la acest Observator, fostul primar al municipiului Iasi