Comuniştii au "privatizat" jumătatea de sud a zonei, transformând-o în cartierul Primăverii. Jumătatea de nord este astăzi mărul discordiei Început în urmă cu doi ani, războiul Comuniştii au "privatizat" jumătatea de sud a zonei, transformând-o în cartierul Primăverii. Jumătatea de nord este astăzi mărul discordiei Început în urmă cu doi ani, războiul dintre Costel Costanda şi Primăria Capitalei s-a încheiat în avantajul omului de afaceri. Curtea de Apel Bucureşti a hotărât definitiv şi irevocabil că proprietarul Parcului Bordei poate să construiască pe o treime din suprafaţa obţinută prin retrocedare. Decizia instanţei a nemulţumit mii de bucureşteni, care au pornit o campanie de salvare a spaţiului verde din zona vizată, mahalaua de altădată, atât de scumpă în zilele noastre. Acest colţ de Bucureşti, foarte disputat în ultima vreme, are o istorie care traversează cronologiile. Pe acest pinten care înaintează în lacul Floreasca au fost descoperite urmele unor aşezări din neolitic şi epoca bronzului, fapt care-l singularizează faţă de împrejurimi, deoarece ar trebui să fie zonă protejată şi din acest punct de vedere, cum este şi cartierul Dămăroaia din amonte, unde nu poţi construi oricum. Parcul Bordei a fost o zonă parţial împădurită în decursul evului mediu, şi în parte acoperită cu stuf şi băltoace, greu de locuit până târziu în timpuri moderne. Se asemăna foarte mult cu mahalaua Broşteni din sudul oraşului, peste care se află azi în linii mari Parcul Tineretului. Zona Bordei este cuprinsă de oraş pe negândite, pe măsură ce Bucureştiul s-a extins spre nord, direcţia de interes a edililor fiind însă mai către vest, în partea satului Herăstrău, aflat în vecinătatea vechiului drum al Bănesii. Spaţiul "Bordei" a fost o zonă rurală până dincolo de Primul Război Mondial, mult mai săracă decât zona străzii Popa Savu, unde se aflau chiar şi ateliere de olărit. Denum